|
"Afterschool-ul nu este o forma de invatamant, ci doar de baby-sitting. E un SRL si toata lumea isi face SRL-uri. Ministerul Educatiei nu intentioneaza sa includa aceste afterschool-uri in sistemul de invatamant" - Dumitru Matei, secretar de stat pentru invatamantul preuniversitar.
In Bucuresti functioneaza in acest moment 30 de afterschool-uri. Statutul acestor unitati este inca neclar: firme de prestari servicii sau unitati de educatie. Aceasta deoarece aici au loc si activitati educative.
Cine se gandeste sa-si deschida un afterschool poate crede ca trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare pentru a obtine toate aprobarile necesare deschiderii afacerii. Ei bine, nu! Afterschool-urile nu au nici cea mai vaga legatura cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, chiar daca in cadrul acestora se desfasoara si activitati educative, toate sub stricta supraveghere a profesorilor specializati, uneori chiar si a profesorilor universitari. "Afterschool-ul este un fel de baby-sitting, eventual, cu sprijin pentru teme. Daca elevii iau si lectii de limbi straine, desen sau dans e ca si cum parintele ar solicita sa faca meditatii pentru copil, acasa. Este o educatie non-formala!", a spus Constantin Serban Iosifescu, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, care a recunoscut ca a intors de la usa multi oameni, care au venit sa ceara acreditare pentru afterschool-uri. Mai mult, la terminarea acestor cursuri, "elevul nu primeste nici un fel de diploma sau certificat, care sa ateste competentele dobandite", a adaugat Iosifescu. Daca nu MEC-ul aproba functionarea acestor "scoli de dupa scoala", atunci cine o face? "Cand mi-am deschis afacerea, m-am plimbat foarte tare intre Ministerul Educatiei si SANEPID pentru ca nu se stia cine da aprobarile pentru afterschool-uri. La Registrul Comertului, cand am inscris firma, a fost alta problema, pentru ca nu o puteam incadra, in functie de obiectivul de activitate. Era ceva nou pe piata. Pana la urma, a intrat la capitolul: alte forme de invatamant, cu toate ca nu este chiar asa!", povesteste Catalina Vasiliu, prima persoana care a deschis un afterschool in Romania, in urma cu 4 ani. Ca pentru deschiderea oricarei alte firme, pentru un afterschool ai nevoie de autorizatie sanitara de functionare pentru spatiu, contracte de munca si contract cu pompierii.
Ca sa-si inscrie copilul din invatamantul primar, mai nou si gimnazial, intr-un afterschool, parintele incheie un contract cu firma respectiva. Cand elevul termina programul de scoala, la amiaza, este adus la afterschool de parinti sau este luat de o masina a respectivei firme, este ajutat de profesori specializati sa-si faca temele si, eventual, sa recupereze ceea ce nu a inteles in clasa. Masa este asigurata in regim de catering, in functie de preferintele elevului, el are si o pauza in care se poate uita la televizor, se poate juca sau poate avea acces la calculator, dupa care urmeaza o pregatire suplimentara, daca parintele a optat pentru vreun curs. Totul costa in jur de 600 RON pe luna sau mai mult, in functie de serviciile oferite.
In unanimitate, atat patronii de afterschool-uri, cat si reprezentantii MEC-ului considera ca aceste unitati nu au ce cauta in sistemul national de invatamant, fiind, in exclusivitate, optiunea parintilor care isi permit financiar aceasta si nu au timpul necesar pentru a-i supraveghea pe copii, cand se intorc de la scoala, sa ii inscrie la o scoala de dupa scoala. Daca totusi copiii invata cu profesori, iau diverse lectii si fac pregatire suplimentara, adica urmeaza un proces educativ, de ce oare Ministerul Educatiei si Cercetarii nu considera ca ar trebui sa se ocupe de aceste afterschool-uri, la fel cum se ocupa de acreditarea gradinitelor, scolilor sau a oricaror forme de invatamant particular din Romania? sursa: Gandul |
